Concluziile misiunii de audit financiar. Raportul de audit

Scopul unui audit financiar este să crească gradul de încredere al utilizatorilor situaṭiilor financiare. Acest lucru este obṭinut prin exprimarea unei opinii de către auditor cu privire la măsura în care situaṭiile financiare sunt întocmite, sub toate aspectele semnificative, în conformitate cu un cadru de raportare financiară aplicabil. 

Situaṭiile financiare supuse auditării aparṭin societăṭii şi sunt întocmite de către conducerea societăṭii sub supravegherea persoanelor responsabile cu guvernanṭa. Un audit financiar efectuat în conformitate cu Standardele Internaṭionale de Audit este realizat pe baza premisei că membrii conducerii şi, acolo unde este cazul, persoanele responsabile cu guvernanṭa, au recunoscut o serie de responsabilităṭi care sunt fundamentale pentru efectuarea unui audit. 

Misiunea de audit financiar cu toate elementele componente precum şi forma şi conṭinutul raportului de audit sunt regrementate de către Standardele Internaṭionale de Audit (ISA). Forma opiniei exprimate de către auditor va depinde de cadrul de raportare financiară aplicabil si de orice alte legi sau reglementări aplicabile. Se disting astfel, urmatoarele categorii: 

• Opinia nemodificată - atunci când auditorul ajunge la concluzia că situaṭiile financiare sunt întocmite, din toate punctele de vedere semnificative în conformitate cu acel cadru de raportare financiara aplicabil.
• Opinia cu rezerve datorate unor denaturări semnificative - atunci cand auditorul ajunge la concluzia că, pe baza probelor de audit obṭinute, situaṭiile financiare luate în ansamblu nu sunt lipsite de denaturări semnificative.
• Opinia cu rezerve datorate limitării sferei de activitate - atunci când auditorul nu poate obṭine probe de audit suficiente şi adecvate pentru a ajunge la concluzia că situaṭiile financiare luate în ansamblu, sunt lipsite de denaturări semnificative.
• Opinie contrara - atunci când auditorul, după ce a obṭinut probe de audit suficiente şi adecvate, concluzionează că denaturările, individuale sau cumulate, sunt atât semnificative, cât şi grave pentru situaṭiile financiare.
• Imposibiliatea exprimării unei opinii - atunci când auditorul nu poate obṭine probe de audit suficiente şi adecvate pe care să îşi fundamenteze opinia şi concluzionează că efectele posibile ale denaturărilor nedetectate asupra situaṭiilor financiare, acolo unde este cazul, ar putea fi atât semnificative, cât şi grave. 

Atunci când auditorul modifică opinia asupra situaṭiilor financiare, auditorul va include, în completare la elementele specifice prevăzute de ISA, un paragraf în raportul auditorului care să ofere o descriere a aspectului care determină modificarea şi o cuantificare a efectelor financiare ale denaturării, cu excepṭia cazului în care acest lucru nu este fezabil. 

Scopul acestui articol este de a distinge eventualele implicaṭii ale modificărilor incluse în raportul de audit. Pornind de la scopul misiunii de audit financiar definit la începutul articolului şi analizând categoriile de utilizatori ai situaṭiilor financiare, se pot delimita următoarele situaṭii: 

• Raportul de audit destinat acṭionarilor/asociaṭilor societăṭii va atrage atenṭia asupra unor aspecte din situaṭiile financiare;
• Utilizatorii finali precum investitorii, creditorii inclusiv instituṭiile bancare, salariaṭii, clienṭii vor putea identifica acele aspecte care nu au fost rezolvate pe parcursul misiunii de audit. 

Impactul final poate varia ca şi efect în funcṭie de specificul entităṭii, putând fi tradus în majorări ale ratei dobânzii la care societatea se împrumută, reducerea scadenṭei creditelor sau solicitarea de plăṭi în avans din partea creditorilor, o raportare mai amplă sau explicaṭii suplimentare solicitate de autorităṭile statului implicate în reglementarea domeniului de activitate al societăṭii etc. 
 

Este important de menṭionat faptul că, impactul în situaṭiile financiare ale societăṭii care constituie o modificare a raportului de audit, va fi preluat şi în rapoartele de audit emise în anii următori atunci când, deşi rezolvat, continuă să afecteze comparabilitatea informaṭiilor prezentate în situaṭiile financiare şi independenṭa exerciṭiilor. 

Atunci când este necesar, auditorul va include unele comunicări suplimentare în raportul auditorului astfel: 

• Pentru a atrage atenṭia utilizatorilor asupra unor aspecte prezentate sau descrise în situaṭiile financiare care sunt atât de importante încât sunt fundamentale pentru înṭelegerea de către utilizatori a situaṭiilor financiare sau
• Pentru a atrage atenṭia asupra oricăror aspecte, altele decât cele prezentate sau descrise în situaṭiile financiare, care sunt relevante pentru întelegerea de către utilizatori a auditului, a responsabilităṭilor auditorului sau a raportului auditorului. 

Standardele Internationale de Audit (ISA) includ cerinṭe specifice privind forma şi plasarea acestui tip de paragrafe, inclusiv a menṭiunii că includerea acestui tip de paragrafe nu constituie o modificare a opiniei auditorului. 

În concluzie, forma şi conṭinutul opiniei de audit este reglementată de către Standardele Internaṭionale de Audit iar auditorul nu poate include în raport alte elemente decât cele reglementate. Eventualele deficienṭe identificate de către auditor pe parcursul misiunii de audit financiar care nu s-au tradus în modificări ale raportului de audit dar care ar putea genera in viitor un impact semnificativ, vor fi comunicate către managementul companiei, la finalul misiunii de audit financiar prin intermediul scrisorii către conducere şi va cuprinde o descriere a aspectelor identificate, eventualele riscuri ce decurg din nerezolvarea deficienṭei identificate şi recomandări. 

Contactați-ne pentru o ofertă personalizată sau pentru a discuta despre nevoile companiei dumneavoastră. Suntem aici să oferim claritate, siguranță și sprijin în luarea deciziilor financiare.